Multa vreme oamenii au crezut ca "buruienile de leac" au puteri misterioase, ascunse, insotind folosirea lor de vraji si descantece.
Inca ne-au ramas date de la sumerieni, popor care a trait intre raurile Tigru si Eufrat, cu 6000 de ani i.Hr, deasemenea de la babilonieni si asirieni ne-au ramas 33 de tablite de lut, un adevarat dictionar al plantelor medicinale. In capitala lor, Ninive, ei creasera o gradina de plante medicinale. Pe papirusurile egiptene sunt descrise 200 de plante folosite in vindecarea bolilor si retete de utilizare a lor. Marele medic grec al antichitatii, Hippocrat, descrie in "Corpus Hippocraticum" 236 de plante medicinale iar Dioscoride in secolul I d.Hr incepe studiul medicamentelor de origine vegetala in "Materia medica". Pliniu cel Batran (24-79 d.Hr) descrie produse vegetale si animale cu utilizare terapeutica in "Historia naturalis". Lucrarile medicului Galen, nascut in anul 130, au stat la baza terapeuticii pana in secolul al XIX-lea.
In acelasi timp, lucrarile medicului arab Avicena (Ibn-Sina) cuprind primele forme de medicamente din plante: pilule, siropuri, cataplasme. Prescriptiile medicilor arabi, fiind foarte complicate, fac sa apara o noua profesiune: aceea de farmacist.
Independent de dezvoltarea medicinei asiatice si europene, medicina traditionala chineza se considera a fi fost intemeiata de imparatul Sen-Nung (3000 i.Hr). Plantele medicinale chinezeau ajuns in Europa odata cu prima corabie portugheza sosita in Canton (1517).
Dacii si scitii aveau cunostinte despre folosirea "buruienilor de leac". Documente din secolul al XIII-lea atesta utilizarea lor de catre "chirurgii barbieri". Ulterior, in 1806, apar carti tiparite care cuprind indicatii privind utilizarea plantelor medicinale.
Treptat, oamenii de stiinta, studiind puterea vindecatoare a diferitelor plante folosite de popor, au dezvaluit "tainele" ascunse ale acestora, obtinand extracte, apoi izoland principiile active pure.
De o mare importanta pentru terapeutica a fost descoperirea substantelor antibiotice (Fleming, 1881-1955) in grupa unor plante inferioare ca mucegaiurile si care au dat nastere unor medicamente indispensabile medicinii moderne. Ulterior acestea au fost identificate si in plante superioare.