Din încrengătura Angiospermatophyta, clasa Dycotiledinate, subclasa Asteridae, ordinul Scrophalariales, face parte familia Plantaginaceae, reprezentată de pătlagină.
Cuprinde plante erbacee anuale sau pereche, rareori arbuşti, cu frunze simple şi cu marginea întreagă, rareori cu mari incizii, cu nervurile paralele sau arcuate; frunzele sunt dispuse în rozetă, din care pornesc una sau mai multe tulpini scapiforme, existând şi plante cu frunze caulinare dispuse altern sau opus. Florile sunt bisexuate sau unisexuate, actinomorfe, grupate în spice mai mult sau mai puţin alungite. Fructul este o capsulă operculată, iar seminţele sunt albuminate.   

PĂTLAGINĂ
Plantago lanceolata L.; Plantago media L.; Plantago major L.; Fam. Plantaginaceae
M.: Utifu; G.: Wegerich; R.: Podarojnik;
   
Descrierea speciei. Specie erbacee, perenă. Creşte în toate regiunile ţării de la şes la câmpie. În pământ are un rizom scurt, care dă naştere primăvara la o rozetă de frunze bazilare şi la tulpina floriferă care poartă flori grupate în spic cilindric. Forma frunzelor variază de la specie la specie astfel: la P. lanceolata sunt linear lanceolate, lung peţiolate şi vârful limbului ascuţit; la P. media eliptice, scurt şi lat peţiolate şi vârful limbului tot ascuţit; la P. major ovale, lung şi aripat peţiolate şi vârful limbului obtuz. Florile sunt mici alcătuite din 4 sepale şi 4 petale scarioase de culoare brună la P. lanceolata, albă la P. media şi galben-albicioasă la P. major şi androceul din 4 stamine; fructul este o capsulă. Înfloresc din mai până în septembrie.